Zirconiul este un metal de tranziție cenușiu-argintiu, apreciat pentru rezistența sa la coroziune. În natură, se găsește legat în minerale, nu ca metal liber. Principala sa sursă este zirconul, extras din nisipuri bogate în minerale, adesea alături de minereuri de titan. Pentru a obține metalul, producătorii transformă compușii zirconiului într-o clorură și folosesc magneziu pentru a separa zirconiul. Aliajele de zirconiu formează tuburile protectoare din jurul combustibilului în multe reactoare nucleare: rezistă la coroziune în condiții normale de funcționare și absorb puțini dintre neutronii necesari pentru susținerea reacției nucleare. Pentru această utilizare, hafniul care îl însoțește trebuie îndepărtat, deoarece absoarbe puternic neutronii. Zirconiul are și o legătură strălucitoare cu bijuteriile: zirconia cubică, o formă a compusului dioxid de zirconiu, este folosită ca înlocuitor al diamantului.